Nostalgii

Nostalgii

„Nostalgii” e o carte care nu caută răspunsuri, ci respiră întrebări. În acest volum, poezia nu este nici decorativă și nici solemnă: ea devine un mod de a înțelege – sau de a accepta – fragilitatea existenței, trecerea timpului, iubirile sfârtecate, orașele care se golesc încet de oameni, anotimpurile care se confundă cu stările sufletești.

Versurile, construite cu finețe intelectuală și emoție reținută, îmbină lirismul tandru cu observația aproape clinică, trecând firesc de la metafore cosmice la detalii de viață cotidiană. Cititorul va regăsi în volum atmosfera unei lumi aflate în pragul dispariției, dar și o profundă dorință de a salva, prin cuvânt, tot ce pare pierdut: iubirea, memoria, frumusețea, visul.

Fiecare poem e o fotografie în mișcare, un fragment de realitate filtrat prin sensibilitatea acută a unei conștiințe care a văzut, a simțit și a știut prea mult. De la „camera de gardă” până la „primii pași” în lumină, de la „trenul fără peron” până la „cimitirul” care „se întinde spre vest”, totul respiră o nostalgie caldă, gravă și necesară.

Acest volum este, în cele din urmă, o formă de rezistență: împotriva uitării, împotriva tăcerii, împotriva dispariției noastre lente. O carte pe care nu o citești doar cu ochii, ci cu toată ființa.

Vasile Poenaru

Când

Când mă gândesc la tine
Tot mai rar, ca o cometă la o mie de ani,
Strig doar puțin
Înăuntrul meu.
Aude doar motanul din copilărie
Privind peretele absurd
În fața căruia o lumânare
Arde
Nu știu de când.
Poate e doar un desen de copil.
Poate e miezul zilei sau
Doar încet înnebunesc lent ca un val după furtună
Și e chiar liniștea
De dincolo de somn și de toate.
E prea târziu să mai întreb.
Ceva e definitiv, e adânc
Ca și cum ai încerca 
Să oprești timpul 
Să îți reamintești vara
Când mergeai pe o plajă
Singură cu luna

Poate doar în miezul zilei de azi
Aud
Începutul universului

Lumea de papură

După cum văd 
E o lume de papură
Și vânt
Poți reface traseul
Unei frunze căzând
Poți chiar supraviețui
Unei iubiri
Cu injecții potrivite
Cu amăgiri
Cu perfuzii
De timp și iluzii
Ce-ți refac parțial privirea
Pierdută organic în poezie
Secată de premii 
Și melancolie